De ce 1 Decembrie 1918?

                                   La mulți ani, românilor!

Astăzi sărbătorim împreună Ziua Națională a României...Ce înseamnă 1 Decembrie 1918 astăzi? Și totuși de ce 1 Decembrie - Ziua Naționala a României? Încercaţi să răspundeţi, singuri, în faţa propriei conştiinţe și dacă găsiţi repede un răspuns, înseamnă că aţi ştiut mereu de ce. Înseamnă ca aveţi România la îndemână. Înseamnă că nu ne pierdem identitatea națională în detrimentul identității europene...deși este mai ușor astăzi să spunem suntem europeni!

Mihai Eminescu, a știut ca nimeni altul să sintetizeze opiniile expuse anterior cu privire la unitatea etnica a românilor de pretutindeni prin fraza înaripată: „Suntem români și punctum!”. Prin aceasta sentință poetul reușește să pună punct discuțiilor , care se mai purtau în jurul etnogenezei poporului român...Când spui Eminescu, faci sinteza unei naţiuni. O naţiune care se adapă de la izvoarele curate ale înţelepciunii, o naţiune care a văzut în orice existenţă un mit, o legendă, un basm...

Oricum, timpurile s-au schimbat, simbolurile s-au prăfuit, făuritorii României Mari dorm sub brazdă. Secolul trecut e deja departe, unirea celor trei provincii istorice, Basarabia, Bucovina şi Transilvania cu România, este o filă în cartea de istorie. Dar rămâne... oriunde ROMÂNIA.

Suntem români...Suntem mici, dar indispensibili, suntem umili şi încă puțin decenți... Şi probabil că bunul simţ, onoarea şi sinceritatea sunt paradoxul României de azi.

Totuși în 2012 ce înseamnă ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI? Să găsești acasă la tine tricolorul...fie o fășie, o pamblică, un steag... Este îngrijorător faptul că doar 4 elevi din 10 cred că patriotismul înseamnă a-ţi iubi ţara în mod necondiţionat, pe când restul cred că patriotismul se manifestă doar când ne simţim deranjaţi pentru că francezii ne iau la mişto sau când este un meci de fotbal cu echipa națională, când gimnaștii primesc medalii de aur în urma unei vieti petrecute în săli de antrenament reci sau lipsite de echipament...Hai ca măcar astăzi sa simțim românește cu adevărat!!!

Astăzi la Tg. Neamț s-a simțit românește cu adevărat...Am participat la defilare, la depunerea de coroane, s-au cântat cântece patriotice, s-au auzit dorințele poeților români...

Colegiul Tehnic ”Ion Creangă” Tg. Neamț a fost reprezentat de un grup de elevi de la clasele a VI-a, a X-a H, a XI-a A, B, C, J, a XII-a H, împreună cu profesorii:

• dir. adj., prof. Adina Timofte,
• prof. Ioan Arsintescu
• prof. Elena Diana Spiridon
• prof. Maria Magdalena Bejinariu

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!!!



PATRIA

Patria ne este glia
Sub care ne dorm străbunii,
Ţara noastră, ROMÂNIA,
Cu-ai săi munţi contra furtunii
Şi cu falnica pădure
Mirosind a mură coaptă,
Ce-a adus din timpuri sure
Doina ce ne-o cântă-n şoaptă.
Patria este ogorul,
Care-n holdele de grâne,
Pune-n spice viitorul
Cu aroma sa de pâine.
Patria-i pământ natal,
Unitar, indivizibil,
Patria-i un dar astral
Cu farmec irezistibil.
Către patrie se-ndreaptă
Orice gând de luptător,
Care duce-o luptă dreaptă,
Pentru-al Ţării viitor.
Nicolae Dărăbanţ (Braşov)

DOR DE ROMÂNIA MARE...

”DOR DE ROMÂNIA MARE”

MOTTO:“România să fie a românilor, nu numai ca suflet, dar şi ca trup.” (A.D. Xenopol)

La Colegiul Tehnic “Ion Creangă” din Târgu-Neamţ a fost din nou sărbătoare. Elevi, profesori şi părinţi au pus laolaltă energii şi voinţă pentru a construi, simbolic, un spaţiu al românismului. Îmbrăcată în straie de sărbătoare, şcoala noastră a purtat cu mândrie tricolorul. Forfota a fost un semn minunat ca valorile naţionale încă mai contează pentru tânăra generaţie care şi-a scris în piept şi pe chipuri “Romania”. Plăcerea noastră deosebită de astăzi este tricolorul pe care toţi l-am avut în suflete.

Evocarea unui eveniment istoric – în cazul de faţă unirea tuturor românilor într-un singur stat, în 1918 – nu se poate reduce la simpla narare a admirabilei performanţe politice a românilor din provinciile istorice româneşti, capabili să-şi ia soarta în propriile mâini şi să-şi decidă viitorul. De aceea, profesorii de la Colegiul Tehnic şi peste 500 de elevi au transformat într-un moment de reflecţie ceea ce au realizat înaintaţii noştri în 1918. Şi pentru ca momentul să capete cu adevărat semnificaţiile unei sărbători, domnişoara profesor Diana Spiridon, domnul profesor Ioan Arsintescu şi domnul profesor Constantin Paşcu au prezentat celor prezenţi contextul politic şi social în care s-a realizat Unirea. Am aflat pe rând despre condiţiile în care au revenit la Patria Mamă provinciile româneşti: Bucovina, Basarabia şi Transilvania.

 

Elevii Colegiului au pătruns în atmosfera emoţionantă prin cântec şi poezie. Au răsunat acordurile Imnului Naţional interpretat la trompetă de Mihai Murăreanu, un viitor absolvent, răsunet de cântece patriotice interpretate la saxofon de elevii Claudiu Predoaei și Cosmin Amariței de la clasa a X-a B, ni s-a amintit ca suntem români de Robert Vartic şi colegii lui din clasa a VI-a. S-a auzit prin glas de copii mesajul transmis de poeţii patrioţi. Mesajul de final a fost transmis de vocea superbă a altui viitor absolvent, Iulian Pișta, astfel el a definit ”Inima românului” de azi…

Am simţit cu toţii bucuria unirii şi am fost, pentru câteva ore, părtaşi la o poveste de suflet care aminteşte despre români că sunt oameni buni, cinstiţi şi demni. Istoria ne-a oferit de multe ori exemplul demnităţii naţionale şi, îmbucurător este că, dincolo de viaţa grea a românului, găsim puterea de a dovedi dragostea de ţară prin momente speciale care pătrund în sufletele noastre şi înscriu profund „România”.

                                                                                         Director adjunct,  Profesor Adina Timofte

    

PATRIA

Patria ne este glia

Sub care ne dorm străbunii,

Ţara noastră, ROMÂNIA,

Cu-ai săi munţi contra furtunii

Şi cu falnica pădure

Mirosind a mură coaptă,

Ce-a adus din timpuri sure

Doina ce ne-o cântă-n şoaptă.

Patria este ogorul,

Care-n holdele de grâne,

Pune-n spice viitorul

Cu aroma sa de pâine.

Patria-i pământ natal,

Unitar, indivizibil,

Patria-i un dar astral
Cu farmec irezistibil.

Către patrie se-ndreaptă

Orice gând de luptător,

Care duce-o luptă dreaptă,

Pentru-al Ţării viitor.

Nicolae Dărăbanţ (Braşov)