25 Octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire naţională, ziua când armata română şi-a îndeplinit menirea firească, aceea de a readuce în hotarele ei patria care a zămislit-o.
Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc, data de 25 Octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte Armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei.
25 octombrie 1944 – 25 octombrie 2010
„Glorie ostaşilor armatei române căzuţi în luptele pentru eliberarea patriei” ~ 66 de ani de la eliberarea Ardealului şi alungarea horthiştilor de pe teritoriul Patriei;
Deci, 25 Octombrie 1944 semnifică data eliberării totale a nord-vestului Transilvaniei de sub ocupaţie şi administraţie străine. Chiar dacă acest teritoriu a fost preluat iniţial de administraţia sovietică, fiind retrocedat României pe 9 martie 1945 (la câteva zile după instalarea guvernului Groza, pe 06.03.1945), în ziua de 25 octombrie 1944 Armata Română a trăit un moment înălţător, prin atingerea hotarului firesc al patriei sale.
Recunoaşterea importanţei zilei de 25 octombrie 1944 pentru istoria Armatei Române şi istoria naţională, în ansamblul ei, este pusă în evidenţă şi de faptul că autorităţile timpului şi-au asumat chiar riscul unor speculaţii nefavorabile lor, care puteau asocia faptele de arme cu ziua regelui Mihai, născut tot într-o zi de 25 octombrie, sau cu forma de guvernământ existentă înainte de 30 decembrie 1947.
La momentul respectiv comandantul Armatei a 4-a, generalul Gheorghe Avramescu, adresându-se militarilor din subordinea sa, consemna în Ordinul de Zi nr. 104 din 25.10.1944, următoarele: "La chemarea ţării pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena aţi răspuns cu însufleţire şi credinţă în izbânda poporului nostru, tineri şi bătrâni aţi pornit spre hotarele sfinte ale patriei şi cu piepturile voastre aţi făcut zăgaz neînfricat duşmanului care voia să ajungă la Carpaţi (...). Zdrobit de focul năpraznic al artileriei şi de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost izgonit din Ardealul scump (...), eliberând astfel ultima palmă de pământ sfânt al ţării".
LA 25 OCTOMBRIE 1944, militarii Diviziei a 9-a Infanterie au degajat, la Großkarol, prin glisare fonetică „Carei“, ultima fâşie de pământ 100% românesc aflată sub ocupaţia aliaţilor de până-mai-ieri ai ţării noastre (Germania şi Ungaria), încununând astfel lupta şi jertfa zecilor de mii de combatanţi pentru eliberarea unei bune părţi a Ardealului.
Astfel s-a reocupat întreg teritoriul de 43.492 kmp, revenit României în 1919 la masa verde în urma dezmembrării Ungariei şi mai apoi retrocedat parțial acesteia, prin semnătura pusă de Ministrul de Externe Român M. Manoilescu pe documentul final al Acordului Trilateral de la Viena, refăcându-se în partea de Vest hotarele de stat în conformitate cu revendicările României. O zi mai târziu, la 26 octombrie, Ministrul de război, generalul Mihai Racoviţă, declara:“Românii, cu mic, cu mare, tresaltă la sunetul trâmbițelor biruitoare. Ardealul a revenit astăzi, prin lupta dreapta si jertfa vrednica, la trupul din care a fost rupt“.
Ziua Armatei este legată efectiv şi afectiv de Transilvania, leagănul genezei şi evoluţiei istorice a poporului nostru, de obiectivele şi sentimentele Armatei Române, care au vizat întotdeauna îndeplinirea idealurilor naţionale: unitate, independenţă, suveranitate, integritate teritorială.
COMPLEXUL MEMORIAL CAREI Complexul monumental ridicat în memoria eroilor din cel de-al doilea război mondial s-a construit într-o piaţă frumoasă din localitate şi este creaţia sculptorului român Vida Gheza şi a arhitectului Anton Dâmboianu. Se numără printre cele mai impunătoare şi reprezentative monumente ridicate pe teritoriul ţării noastre întru slava eroilor români care şi-au jertfit viaţa în luptele pentru alungarea horthyştilor unguri de pe teritoriul Patriei. A fost dezvelit în anul 1964, cu prilejul împlinirii a două decenii de la alungarea trupelor duşmane de pe ultima brazdă de pământ românesc.
„Glorie ostaşilor armatei române căzuţi în luptele pentru eliberarea patriei.”
