marți, 2 martie 2010

SERIA10: Femei celebre!!!

Elisabeta de Wittelsbach

"Totul este trecator in aceasta lume."(H. Heine);



Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută mai ales sub numele Sissi, a fost soţia împăratului Franz Joseph al Austriei. Printesa Sissi, pe numele ei adevarat Elisabeta Amalia Eugenia, ducesa de Bavaria si printesa de Bavaria, facand parte din casa de Wittelsbach, a devenit imparateasa a Austriei si regina a Ungariei datorita casatoriei cu imparatul Franz Joseph.

Printesa Sissi s-a nascut la Munchen, pe data de 24 decembrie 1837. Elisabeta de Wittelsbach s-a născut într-o familie numeroasa, părinţii ei fiind Maximilian Joseph de Bavaria şi Maria Ludovica de Bavaria, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. Familia sa locuia la castelul Possenhoffen. In vara anului 1853, Elisabeta, in varsta de 15 ani, si-a insotit mama si pe sora ei mai mare, Helene intr-o excursie la statiunea Bad Ischl, din Austria, unde ele sperau ca Helena sa atraga atentia imparatului Austriei, Franz Joseph, atunci in varsta de 23 de ani.

Insa Franz Iosif a ales-o pe Elisabeta, iar cuplul s-a casatorit la Viena in primavara anului 1854. Elisabeta s-a adaptat cu greu etichetei de la curtea habsburgilor. A avut cu imparatul Austriei patru copii: trei fete (Sofia, Gisela si Maria-Valeria) si cel care se spera ca va fi printul mostenitor, Rudolf . Sissi a născut primul copil, pe Sofia, la 5 mai 1855, la vârsta de doar 17 ani. Toţi copiii, au fost crescuţi de bunica lor, deoarece aceasta considera ca le poate da o educaţie mai bună. La 12 iulie 1856 a născut-o pe Gisela. Micuţa a fost despărţită de mama ei şi crescută de către bunică (mama lui Francisc Iosif). În urma unei vizite pe care Sissi a făcut-o în Ungaria (împotriva voinţei Sophiei, la Buda, împreună cu Sofia, copilul s-a îmbolnăvit grav şi a murit la 29 mai. Atunci Sissi a suferit o depresie gravă, renunţând şi la lupta pentru copiii ei. La 21 august 1858 s-a născut viitorul moştenitor, Rudolf.La 23 aprilie 1868 s-a născut al patrulea copil, la Buda (Maria Valeria) (d. in 1924) numit "Copilul Ungur". Acest gest l-a făcut pentru unguri ca un fel de cadou pentru viitorul rege al Ungariei.

Dupa ce casatoria ei a inceput sa se deterioreze din cauza infidelitatilor lui Franz Iosif, Sissi a inceput sa calatoreasca, vazandu-si copiii foarte rar. A vizitat locuri ca Madeira, Ungaria, Anglia si Corfu, unde a cerut sa i se construiasca un castel pe care la denumit Achilleion. Sissi a devenit faimoasa pentru frumusetea ei, pentru modul in care a influentat moda vremii, cat si pentru pasiunea sa enorma pentru sport, mai ales pentru calarie. Nelinistile nationale din cadrul monarhiei habsburgilor, cauzate de rebelii unguri, au condus in 1867, la intemeierea dublei monarhii austro-ungare, facand-o pe Elisabeth imparateasa Austriei si regina Ungariei.

Elisabeta a fost intotdeauna apropiata de cauza ungurilor si, odata ce s-a impacat cu sotul ei, i s-a alaturat lui Franz Iosif la Budapesta unde a avut loc incoronarea lor.

În anul 1887 a stat in Băile Herculane, timp de şase săptămâni, împărăteasa Imperiului austro-ungar Elisabeta (sau Sissi), care era îndrăgostită de staţiunea de pe Valea Cernei.

In 1889, viata lui Sissi a fost zguduita de moartea unicului ei fiu, printul Rudolf, in varsta de 31 de ani, care si-a impuscat tanara amanta, baroana Mary Vetsera, dupa care s-a sinucis. Scandalul este cunoscut sub numele de Mayerling, dupa numele cabanei lui Rudolf din Austria. Moartea lui Rudolf nu a reprezentat numai o tragedie personala, ci o tragedie care a afectat destinul intregului Imperiu. Mostenitorul tronului va deveni Franz Ferdinand – fiul fratelui imparatului, prietenul din copilarie al lui Rudolph, un personaj la fel de putin iubit de imparatul Franz Joseph pe cat fusese si propriul fiu.

Elisabeth a fost prima din familia regala care a primit vestea trista a mortii fiului ei. Intrebata de Valerie, sora lui Rudolf, daca acesta s-a sinucis, regina a negat vehement. I se spusese ca Maria a fost cea care a declansat tragedia, otravindu-l mai intai pe Rudolf si apoi sinucigandu-se. La numai 24 de ore dupa incident Franz Josef afla cu uimire ca Rudolf s-a impuscat. Versiunea oficiala, insa, nu corespunde cu niciuna dintre cele doua variante. Ideea sinuciderii este respinsa, pentru a nu pata onoarea familiei regale, iar moartea printului mostenitor se spune ca ar fi intervenit in urma unui atac de cord. Dupa examinarea celor doua cadavre se constata ca Maria a murit cu cateva ore inaintea amantului sau, ceea ce inseamna ca printul a ucis-o, a asteptat o vreme, dupa care s-a sinucis prin impuscare.

Viata lui Franz Josef e un amestec de poveste si suferinta. Despre el, printesa Sissi spunea cu tristetea unei imparatese ce nu a avut destul timp sa fie femeie "Mi-as fi dorit sa nu fie imparat." Pe 10 septembrie 1898 în timp ce Elisabeta era în trecere prin Geneva a fost înjunghiată cu o pilă triunghiulară de anarhistul italian Luigi Lucheni. Acesta îl avea ca ţintă iniţială pe prinţul de Orleans,care nu a mai sosit la Geneva. Cu toate că era înregistrată la hotel sub o altă identitate, în dimineaţa zilei de 10 septembrie, într-un ziar local a apărut un articol despre prezenţa împărătesei la Geneva. Luigi Lucheni a urmărit-o şi a înjunghiat-o tocmai când se pregătea să urce impreună cu doamna sa de onoare, contesa unguroaică Irma Sztaray, pe vaporul spre Montreux. Căderea i-a fost uşurată de părul său bogat. Nimeni nu a realizat faptul că a fost înjunghiată. După ce s-a ridicat şi a urcat pe vapor, a leşinat. Vaporul s-a intors imediat, pilotul aflând ca era împărăteasa Austriei. A fost transportată la hotelul la care a fost cazată unde a murit după circa o oră. Ultimele ei cuvinte au fost"Ce mi s-a întâmplat?" A fost înmormântată cu mari onoruri, la 17 septembrie 1898, la Viena, în Cripta Imperială.Imparateasa a fost inmormantata in cavoul imperial din centrul Vienei, care vreme de secole a fost locul in care erau inmormantati imparatii Austriei.

Elisabeta, "împărateasa fără voie" a fost o femeie depresivă şi nefericită. Se simţea sufocată în anturajul de la Viena, de unde încerca să scape, prin călărit, poezii, călătorit. A fost o femeie frumoasă, faima frumuseţii ei ajungând până în Orient. Ambasadorul Persiei a refuzat sa plece dintr-o vizită oficială până ce a văzut-o. Piesa ei de rezistenţă era părul foarte lung şi frumos, îngrijit de coafeza sa preferată, Fanny.

Frumoasa Sissy a jucat un rol important in politica imperiului. Ea a fost principalul catalizator in alianta Austriei cu Ungaria. A sustinut partidul national maghiar, a invatat ungureste, a participat la toate sarbatorile nationale ale Ungariei si a avut relatii foarte apropiate cu Andrassy, chiar mai apropiate decat era necesar, gurile rele lansand zvonul ca fiica cea mica a Elisabetei – Marie Valerie – ar fi fost fructului iubirii celor doi. Elisabeta s-a indepartat treptat de sotul sau, ajungand sa se intalneasca cu acesta o data sau de doua ori pe an cu ocazia zilei de nastere a imparatului sau a sarbatorilor de iarna. Restul timpului si-l petrecea in statiunile balneare la moda in Europa, in palatele sale din Irlanda (unde organizeaza house-party-uri), Godolo (primit in dar cu ocazia unirii celor doua state din 1867) sau la vila Achilleion din insula Corfu.

Franz Joseph a avut si el o relatie extraconjugala cu actrita Katherina Schratt, relatie acceptata cu indiferenta de sotia sa, care ajunge chiar sa-i organizeze intalnirile in apartamentul doamnei sale de onoare. Acesta relatie, se pare singura pe care imparatul a avut-o, incepe in 1886 si va dura toata viata. Inalt, figura atletica, nas drept, gura generoasa, pasionat de armata, bun calaret, excelent dansator, Franz Joseph a fost unul dintre cei mai carismatici monarhi din istorie.

Nici Elisabeta nu era mai prejos. Era recunoscuta pentru farmecul sau personal si era apreciata mai ales in cercurile maghiare. A fost pasionata de filosofie si de poezie, de calarie si de colectionarea fotografiilor de familie, a invatat limba greaca cu un personaj straniu – Christomanos, care-i va fi si confident, a tinut un jurnal in versuri, care va fi depus dupa moartea sa intr-o banca in Elvetia. Elisabeta a ramas de mult timp in cultura populara drept acea imparateasa frumoasa si aclamata de toti.

Ce-ar fi fost istoria si lumea de astazi fara femei? Fara contributia lor la scena deschisa sau in spatele unor evenimente marcante, cu siguranta unele evenimente nu ar fi avut loc intr-un mod atat de hotarator pentru istoria lumii. Femei misterioase, regine, oameni de stiinta, razboinice sau pacifiste, unele din ele nu vor mai putea fi uitate niciodata – faptele lor au surprins si vor uimi lumea si de-acum incolo.

O vorbă celebră spune că “în spatele oricărui bărbat puternic se află o femeie puternică”. Istoria ne-a oferit mai multe exemple de femei frumoase şi puternice care confirmă această zicală. Clubul de Istorie "Plaiesii Cetatii" si-a propus prin seria de 10 documentare sa prezinte doar zece dintre femeile celebre ce au marcat istoria.

Despre rolul femeilor in istorie si care nu au ajuns neaparat la statutul de femei celebre, Virginia Woolf a spus "In cea mai mare parte a istoriei, anonimul a fost o femeie."

video