Evenimentele de la 9 mai 1877 şi 9 mai 1945, precum şi Ziua Europei se înscriu ca momente glorioase ale luptei românilor pentru libertate, unitate şi independenţă. Sărbătorirea zilei de 9 mai este pentru poporul nostru un prilej de îndreptare a gândurilor pline de recunoştinţă către generaţiile de luptători şi eroi pentru dreptate socială, libertate, unitate şi independenţă.
Aceste evenimente au fost marcate si la CTIC, printr-o sesiune de referate si comunicari. Alaturi de profesorii de istorie s-a implicat si dna prof. Doina Baroiu, presedinte ATRF Tg. Neamt.
9 Mai 1877 – moment de cotitură în istoria poporului român
Pe 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea solemna a Adunarii Deputatilor, care proclama independenta de stat a Romaniei.
Din momentul semnarii Conventiei romano-ruse din 4 aprilie 1877, tara noastra se afla in razboi cu Poarta Otomana. De acum inainte problema majora pentru Romania era implicarea directa in razboi, ca parte cobeligeranta, intr-o alianta militara cu Rusia, oferind astfel tarii noastre un statut superior la incheierea ostilitatilor. Romania trebuia sa avanseze cat mai rapid la o stare deschisa, declarata oficial, de razboi, situatie care implica proclamarea independentei, dar in alianta militara cu Rusia. Guvernul, la randul sau, in paralel cu actiunea diplomatica pentru justificarea fiecarui pas facut de tara spre a-si apara interesele, dar si pentru a convinge diplomatia rusa sa coopereze, in cobeligeranta contra Turciei, a proclamat independenta Romaniei.
Astfel, la 9/21 mai 1877, ministrul de externe, Mihail Kogalniceanu, declara in Parlament ca suntem ''in stare de rezbel'', ''dezlegati de legaturile noastre cu Inalta Poarta si prin urmare suntem independenti, suntem natiune de sine statatoare''.
Expresie a dorintei si vointei poporului roman, proclamarea independentei si lupta pentru impunerea si recunoasterea ei au constituit actul politic si de jertfa al intregii natiuni romane, apreciate de toti cei care au participat la acele evenimente.
9 mai 1945 – încheierea celui de al doilea război mondial în Europa
În noaptea de 8 spre 9 mai, la ora 2.00, în cartierul berlinez Karlshorst, căpeteniile celui de-al treilea Reich au semnat actul capitulării necondiţionate în faţa reprezentanţilor principalelor puteri aliate. În mod oficial, cel de-al doilea război mondial în Europa luase sfârşit prin strălucita victorie a Naţiunilor Unite asupra Germaniei naziste.
Demn de subliniat este şi faptul că participarea României la înfrângerea inamicului s-a sprijinit exclusiv pe resursele economice şi financiare ale ţării noastre, fapt aproape singular în rândurile statelor mijlocii şi mici, componente ale coaliţiei antihitleriste. Întreaga armată română care a acţionat pe frontul antifascist a fost înzestrată şi aprovizionată prin eforturile poporului român, cheltuielile economico-financiare ale statului român în perioada războiului antihitlerist trecând cu mult peste un miliard de dolari.
Omagierea ostaşilor care şi-au dat viaţa pentru înfrângerea fascismului, trezeşte cele mai alese sentimente în rândurile oştirii şi a populaţiei civile, care iartă, dar nu uită jertfele bunicilor şi părinţilor noştri pentru apărarea pământului strămoşesc.
9 mai – Ziua Europei
După încheierea celui de al doilea război mondial o seamă de personalităţi ale vieţii politice europene au fost preocupate de crearea unor instituţii pentru apărarea păcii şi prevenirea unor noi războaie. În anul 1950, din iniţiativa lui Jean Monett şi a lui Robert Schuman, ministrul afacerilor externe al Franţei, s-au pus bazele colaborării cu cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer, în spiritul înţelegerii şi al bunei colaborări între Franţa şi Germania şi cu celelalte popoare europene.
România a aderat la principiile Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primită, împreună cu Bulgaria, în ianuarie 2007, în Uniunea Europeană, numărul statelor Uniunii Europene crescând la 27.
