Cleopatra născută în anul 69 î.Hr. a devenit Cleopatra a VII-a a Egiptului, la moartea tatălui său, Ptolemeu al XII-lea, în anul 51 î.Hr.. Ea intenţionase revigorarea tradiţiilor Egiptului de odinioară, căutând sprijinul lui Iulius Cezar şi Marc Antoniu. Moartea ei legendară şi felul cum cucerise inimile celor doi generali, ambiţiile ei privind gloria Egiptului elenistic şi opoziţia faţă de Imperiul Roman, o consacrară drept una din cele mai celebre femei din istorie.
Cleopatra a fost considerată dintotdeauna drept cea mai frumoasă femeie din lume. "Dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, faţa lumii ar fi fost alta", spunea Blaise Pascal despre regina Egiptului. Pascal credea că femeile cu nasul lung sunt mai atrăgătoare şi că poate acest amănunt i-ar fi atras pe Cezar şi pe Marc Antoniu. În realitate, nu se ştie cum arăta nasul Cleopatrei. În limba greacă, "Cleopatra" semnifică "gloria tatălui", însă numele se pare că nu a fost bine ales deoarece "preferata tatălui" în familia reginei era Arsinoe, sora cea mică. Cleopatra nu purta bijuterii. Vorbea şapte limbi, beneficiind corespunzător originii de o educaţie aleasă.
Ultima regina a Egiptului, Cleopatra a VII-a, s-a nascut in anul 69 i.Hr, la Alexandria, cel mai mare oras din lume la acea vreme. Este ultima regina a dinastiei intemeiate la moartea lui Alexandru cel Mare (323 i.Hr) de catre unul din generalii sai, macedoneanul Ptolemeu.
Avand in vedere obiceiul casatoriilor consanguine dintre frate si sora, practicat de familia regala din Egipt, Cleopatra ar putea fi suta la suta macedoneana. Educatia fetelor era de obicei neglijata in lumea greaca, chiar regala, insa Cleopatra beneficiaza de profesori buni. In plus are si daruri naturale: inteligenta, ambitioasa, energica, spirituala, inzestrata pentru teatru, farmec irezistibil. Vorbeste la perfectie peste 7 limbi.
Este placuta, dar nu o mare frumusete. O dezvantajeaza nasul, prea lung si coroiat. Intreaga ei infatisare este destul de comuna: par roscat si carliontat, nu poarta bijuterii.
Inainte de a muri, in anul 51 i.Hr., suveranul Egiptului incredinteaza senatului roman un testament prin care cere sa-i succeada la tron Cleopatra si fratele ei, Ptolemeu al XIII-lea, un copil in varsta de 10 ani. La inceput, Cleopatra nu are intentia sa domine cuplul regal. Insa nu concepe sa aiba un tutore, la varsta ei, si intra repede in conflict cu eunucul. La 18 ani, este convinsa ca poate conduce singura treburile statului. Isi propune sa depuna toata energia pentru ca tara faraonilor sa capete stralucirea de altadata. Eunucul ii rascoala pe alexandrieni impotriva rivalei. Intre timp, soseste Cneius Pompei, care devine primul amant roman al Cleopatrei. Dupa ce cuteaza sa lanseze o emisiune monetara numai cu chipul si numele ei, tensiunea devine insuportabil de incordata la palat. Cleopatra fuge din Alexandria, pentru a recruta o armata mercenara.
Pentru restabilirea ordinii si recuperarea unei datorii, debarca in Alexandria insusi Cezar. Ptolemeu si anturajul cauta sa-l convinga pe Cezar sa renunte la intrevederea cu Cleopatra, speriati de puterea ei de seductie. Pentru a scapa de vigilenta garzilor, regina foloseste o stratagema relatata de multi istorici. Apeleaza la negustorul Apollodor din Sicilia, care o duce la palat infasurata intr-un covor oriental, acoperit cu o piele de lectica, infatisat ca dar ofiterului roman. In varsta de 50 de ani, Cezar este incantat de "cadou" si o noapte de dragoste il convinge de drepturile Cleopatrei (22 de ani) asupra Egiptului.
Casatorit la Roma, Cezar pastreaza legatura cu Cleopatra, care nu mai este pentru nimeni un mister. Continua sa fie amantul acestei femei avide de dragoste. Ofiterul roman isi prelungeste sederea in Alexandria, desi este chemat de urgenta de problemele statului. Se imbarca alaturi de regina intr-o croaziera pe Nil. Dar "vacanta" nu dureaza la infinit. La despartire, ii lasa patru legiuni romane ca s-o apere de dusmani si sa asigure transportul granelor spre Roma. La numai cateva saptamani de la plecarea lui, Cleopatra ii naste un fiu, caruia ii pune numele Ptolemeu al XV-lea Cezarion. Prilej de mare bucurie pentru ofiterul roman, care-si pierduse unicul copil, pe Iulia. Anul urmator isi aduce amanta si copilul la Roma, unde raman pana in anul 44 iHr., cand Cezar este asasinat de catre republicani.
Cleopatra se intoarce la Alexandria. Inainte sa plece, Marc Antoniu incearca sa-l declare mostenitor pe Cezarion, insa nu reuseste, fiindca testamentul este favorabil nepotului si fiului adoptiv, viitorul imparat Octavian. Revenita acasa, Cleopatra il ucide - probabil prin otravire - pe sotul si fratele ei, un rival potential. In locul sau este desemnat Cezarion.
Cleopatra are de-a face cu Marc Antoniu, care o chemase initial pentru a-i judeca unele fapte "razboinice". La 40 de ani ai sai, acesta este pur si simplu vrajit de regina Egiptului, care-si face o aparitie fastuoasa. Indragostit pana peste cap, Marc Antoniu uita sa mai plece din Egipt. Impreuna cu Cezar, regina purta discutii elevate, despre arta, literatura, politica. Marc Antoniu este mai putin rafinat. Pentru a-l distra, Cleopatra canta. Beau, vaneaza impreuna, se injura, glumesc, se travestesc si hoinaresc pe strazi. Marc Antoniu trebuie sa plece si lipseste mai multi ani, timp in care Cleopatra isi traieste viata cum poate si se cuibareste in bratele multor amanti. Unul dintre iubitii sai este bine cunoscutul rege iudeu, Irod.
Marc Antoniu se intoarce si povestea lor continua tumultos si necugetat. Ex-triumvirul isi da pana in final sufletul in bratele femeii iubite, nu inainte de a o indemna sa se salveze. O captureaza insa Octavian, care pune sa fie pazita cu strasnicie. Afla ca peste trei zile va fi dusa, in lanturi, la Roma. Se pregateste de o moarte demna de o mare regina. Cere sa i se pregateasca un ospat fastuos, isi pune coroanele, bijuteriile, cele mai frumoase haine si trimite testamentul sau lui Octavian, prin care ii cere sa fie ingropata langa Marc Antoniu.
Cleopatra se sinucide (nu se stie exact cum si cine a ajutat-o) si moare la 39 de ani, dupa 22 de ani de domnie. Octavian porunceste sa fie inmormantata cu toata pompa, alaturi de iubitul ei, Marc Antoniu. Astazi, locurile de veci sunt acoperite de Mediterana. Inca o dovada a maretiei ultimei regine a Egiptului este faptul ca luna a opta primeste numele de la Augustus, cu toate ca s-a nascut in septembrie, pentru ca omenirea sa nu uite niciodata ca a invins in august, regatul Cleopatrei.
Material realizat de Clubul de istorie "Plaiesii Cetatii".
